Pai printre altele ca stiu sa negocieze. Si ca pana la urma fiecare lasa de la el. Nu e deloc ca la romanica gen – frate ce tzeapa i-am dat lu alaaa!! Gen sa te mandresti cu asta.. ci mai degraba te bucuri de ce afacere ti-a iesit si toata lumea a fost fericita.
Deci am avut party la firma. Intrarea costa 30euroi. Iar daca erai angajat gen membru acolo, grrratis. Dar eu inca nu semnasem contractul. Urma. Ce credeti ca a facut seful meu – s-a dus la HR si a zis – auzi.. vezi ca Oana o sa semneze contract.. nu-i bagati si voi pe gat 30euro, mai lasati din pret acolo.. – Pai cam cat? Zice managera de la HR. Pai cam ar trebui la jumate – zice shefu – ce crezi? – Da, da, e o idee buna, zice tipa de la HR. Si vine la mine – Oana, tu platesti doar jumate, da aranjam noi totul, uite, ia tu biletul…
Pai da!! Asa sa tot lucrezi!!
Posts tonen met het label Olanda. Alle posts tonen
Posts tonen met het label Olanda. Alle posts tonen
dinsdag 16 december 2008
vrijdag 26 september 2008
Cum iti dai seama ca Olanda e mica?

Cand esti in 4 orashe intr-o singura zi si ai treburi importante in fiecare si chiar petreci timp in fiecare, iar la sfarsitul zilei nu esti obosit..
Sa luam un exemplu:
7.00 a.m. – trezirea in Amsterdam [orash 1], acasa. M-am hotarat sa ma imbrac frumos, sa vad daca face vreo diferenta – la sfarsitul zilei voi fi zis – ei bine, da. Haina face pe om! Eu care ziceam ca astia in Olanda nu-ti deschid ushile si nu se uita la cum sunt imbracati, ca doar de-aia sunt imbracati de la superfirme, da nu se asorteaza si nu-s tot timpu cele mai curate haine.. dar iata ca toata lumea ma saluta, imi canta si-mi deschidea usi, deci se poate. Este ziua mea de raportari la greu, deci ma organizez corespunzator la jobuit in hamsterdam.
6 p.m. – cam plec de la job, iau trenul spre Rotterdam[orash 2]. Aici ma intalnesc cu Janita. Janita este o tipa asiatica arhitect care s-a hotarat sa faca un short movie emotional despre cum o fata face confesiuni calde la un baiat rece despre unu si mai si.. cam ce i se-ntampla unei femei oricand, dar dintr-o perspectiva mult mai coolish muncita psihologic si transpusa filozofic. Si ea a pus un anunt pe facebook, ca are nevoie de colaboratori. Eu, cum imi petrec o gramada de timp pe facebook, m-am entuziasmat instant. La un moment dat imi doresc sa fac si eu un film. Cred. Deci de ce n-as incepe acum sa vad cum se face, sa invat din greselile altora si sa stiu cat de realizabil e un astfel de proiect. Asadar, ajung in Rotterdam, la Centraal Station, unde ne uitam la spatiu, un tunel. Ne gandim cum ar merge filmatul, care sunt nevoile…voi ajunge in curand la concluzia ca tot singur tre sa faci tot, daca vrei sa-ti iasa bine ! Cameramanu si fotografu vad foarte tehnic si cul… ah ! am un mare kef si abia astept sa iasa ceva !!
7.30p.m. – tre sa ajung urgent la facultate, in Haga [orash 3]. Am o alta ora plictisitoare, da cica ajuta sa faci act de prezenta.. implicit ma duc. Bineinteles ca e labareala si idiotu ala citeste slidurile, ca nu e in stare de altceva.. ii voi face o evaluare proasta! Ma enerveaza, da n-am ce face, stau pana la sfarsit..
10.30p.m. – plec inspre Fane, in Rijswijk [orash 4]. Toata lumea e adunata, e ziua lui mami. Mare bucurie, sarbatorim cu o mare masa, ca de obicei si si mai multa bautura pana tarziu in noapte. Ne povestim toate cele, radem si ne distram, ca la zile mari.. ziua se incheie déjà megatarziu. Este bine, maine va fi poate la fel..
Sa luam un exemplu:
7.00 a.m. – trezirea in Amsterdam [orash 1], acasa. M-am hotarat sa ma imbrac frumos, sa vad daca face vreo diferenta – la sfarsitul zilei voi fi zis – ei bine, da. Haina face pe om! Eu care ziceam ca astia in Olanda nu-ti deschid ushile si nu se uita la cum sunt imbracati, ca doar de-aia sunt imbracati de la superfirme, da nu se asorteaza si nu-s tot timpu cele mai curate haine.. dar iata ca toata lumea ma saluta, imi canta si-mi deschidea usi, deci se poate. Este ziua mea de raportari la greu, deci ma organizez corespunzator la jobuit in hamsterdam.
6 p.m. – cam plec de la job, iau trenul spre Rotterdam[orash 2]. Aici ma intalnesc cu Janita. Janita este o tipa asiatica arhitect care s-a hotarat sa faca un short movie emotional despre cum o fata face confesiuni calde la un baiat rece despre unu si mai si.. cam ce i se-ntampla unei femei oricand, dar dintr-o perspectiva mult mai coolish muncita psihologic si transpusa filozofic. Si ea a pus un anunt pe facebook, ca are nevoie de colaboratori. Eu, cum imi petrec o gramada de timp pe facebook, m-am entuziasmat instant. La un moment dat imi doresc sa fac si eu un film. Cred. Deci de ce n-as incepe acum sa vad cum se face, sa invat din greselile altora si sa stiu cat de realizabil e un astfel de proiect. Asadar, ajung in Rotterdam, la Centraal Station, unde ne uitam la spatiu, un tunel. Ne gandim cum ar merge filmatul, care sunt nevoile…voi ajunge in curand la concluzia ca tot singur tre sa faci tot, daca vrei sa-ti iasa bine ! Cameramanu si fotografu vad foarte tehnic si cul… ah ! am un mare kef si abia astept sa iasa ceva !!
7.30p.m. – tre sa ajung urgent la facultate, in Haga [orash 3]. Am o alta ora plictisitoare, da cica ajuta sa faci act de prezenta.. implicit ma duc. Bineinteles ca e labareala si idiotu ala citeste slidurile, ca nu e in stare de altceva.. ii voi face o evaluare proasta! Ma enerveaza, da n-am ce face, stau pana la sfarsit..
10.30p.m. – plec inspre Fane, in Rijswijk [orash 4]. Toata lumea e adunata, e ziua lui mami. Mare bucurie, sarbatorim cu o mare masa, ca de obicei si si mai multa bautura pana tarziu in noapte. Ne povestim toate cele, radem si ne distram, ca la zile mari.. ziua se incheie déjà megatarziu. Este bine, maine va fi poate la fel..
vrijdag 29 augustus 2008
Ally McBill este mic copil…
Nu am crezut niciodata ca o sa vad pe cineva la costum si in papuci, chipurile o arde finance.. pai cum frate sa vii in costum foarte elegant si in papuci? Papuci de-aia care iti lasa tot piciorul gol si au doar o bareta intre degete. Nu, nu.. asa nu!!
Dar ce ma mir eu de papuci, ca prin cladire umbla si alte obiceiuri.. cum ar fi sa iti bagi mana adanc in nas si sa te scarpini.. pe urma mai exista, dintre toate mi se pare cea mai tare – seful meu care isi scoate chilotii din fund in timp ce discuta linistit cu mine despre rapoarte.. foarte finutz de altfel. La fel si secretara – in timp ce discuta cu mine si cu un coleg.. deci sa lasam femeile la o parte, am zice, dar era si un mascul in incapere.. – dumneaei isi trage chilotii din fund, ii intinde in aer si ssplaaashh!! Lycra elasticoasa din ei se s-lipi pe fundul ei! Deci femeia si-a tras chilotii din fund cu zgomot intr-un birou de finance de parca ti-ar fi dat un dosar! Incredibil!! Frate!!
Da asta nu-I nimic pe langa discutiile pe care le avem. De exemplu le povesteam despre jocul cu bile pe care il avem in casa. Ala este un “jeu de boules” traditional si il joaca mai toti francezii. Da Banel de la noi de la job nu a auzit de jocu asta.. deci expica-i cum exita un joc unde tre sa ai iron balls.. normal ca a iesit o panarama. Discutia a fost continuata cu povestiri din sudul Africii unde au jocuri cu boi si cocosi, unde colegul meu avea the best cock. Cum sa te abtii sa nu razi.
Tot la mine in birou, pe langa cei 5 tipi pe invers, unde cel mai draguuutzz e sa iti faci complimente despre culorile camashii sau ce bine arati, fata, mai e si unul casatorit cu un barbat. Am uitat sa mentionez ca am un kinez care a purtat in 2 luni mai mult roz decat mine in toata viatza… si pe nuante de la pal la bonbon la intens, de care io n-as purta nici moarta! In fine, pe mine m-au intrebat cat de lesbi sunt.. asta venind de la un bi. Dupa care am inceput sa vorbim despre cine ce persoana de ce sex a pupat.. e normal, in birou. Cum e si normal sa spui ca am fost obraznic seara trecuta, m-am intalnit cu o fosta si m-am lins cu ea toata noaptea.. intimitatea e mai aproape decat credeam, iar Ally McBill este banala.. daca as scrie eu ce se intampla aici, as a vea mare success.. de fapt, as putea sa incep!!
Ca subiectele apar asa.. deodata.. cum vine un coleg si spune – bai stiti ce am citit intr-un ziar? Ca unu a ramas cu putza intr-o banca.. s-a excitat groaznic, a vrut sa i-o puna la banca (din parc) si s-a intepenit acolo. Pe urma au trebuit sa vina sa-l salveze (nu stiu daca tot descarcerare se numeste!!). Da ce porcarie! Zice el.. pai asa am mai auzit si eu in liceu cum spuneau ca ramane un tip intr-o tipa.. voi credeti?! Nu are cum sa fie adevarat!! Si pe urma au inceput sa povesteasca fiecare ce a mai auzit – cum ca bad a, s-a intamplat la mine in sat. Cum ca se intampla cand ramane cu testiculele in fata. Cum ca au mai auzit ca vrea un baiat sa-i faca o surpriza la o fata si ii pune un trandafir in ea, da de fapt are spini, care sunt intr-o directie si nu mai poate sa-i scoata din ea.. si tot asa. Fiind in tema, am povestit si eu de masturbarea cu becul cald la fete, care poate exploda.. banuiesc ca a auzit toata lumea, da olandezii s-au distrat teribil. Iar povestile pot continua… eu nu, ca mi se face rau.. de la atata distractie..
Dar ce ma mir eu de papuci, ca prin cladire umbla si alte obiceiuri.. cum ar fi sa iti bagi mana adanc in nas si sa te scarpini.. pe urma mai exista, dintre toate mi se pare cea mai tare – seful meu care isi scoate chilotii din fund in timp ce discuta linistit cu mine despre rapoarte.. foarte finutz de altfel. La fel si secretara – in timp ce discuta cu mine si cu un coleg.. deci sa lasam femeile la o parte, am zice, dar era si un mascul in incapere.. – dumneaei isi trage chilotii din fund, ii intinde in aer si ssplaaashh!! Lycra elasticoasa din ei se s-lipi pe fundul ei! Deci femeia si-a tras chilotii din fund cu zgomot intr-un birou de finance de parca ti-ar fi dat un dosar! Incredibil!! Frate!!
Da asta nu-I nimic pe langa discutiile pe care le avem. De exemplu le povesteam despre jocul cu bile pe care il avem in casa. Ala este un “jeu de boules” traditional si il joaca mai toti francezii. Da Banel de la noi de la job nu a auzit de jocu asta.. deci expica-i cum exita un joc unde tre sa ai iron balls.. normal ca a iesit o panarama. Discutia a fost continuata cu povestiri din sudul Africii unde au jocuri cu boi si cocosi, unde colegul meu avea the best cock. Cum sa te abtii sa nu razi.
Tot la mine in birou, pe langa cei 5 tipi pe invers, unde cel mai draguuutzz e sa iti faci complimente despre culorile camashii sau ce bine arati, fata, mai e si unul casatorit cu un barbat. Am uitat sa mentionez ca am un kinez care a purtat in 2 luni mai mult roz decat mine in toata viatza… si pe nuante de la pal la bonbon la intens, de care io n-as purta nici moarta! In fine, pe mine m-au intrebat cat de lesbi sunt.. asta venind de la un bi. Dupa care am inceput sa vorbim despre cine ce persoana de ce sex a pupat.. e normal, in birou. Cum e si normal sa spui ca am fost obraznic seara trecuta, m-am intalnit cu o fosta si m-am lins cu ea toata noaptea.. intimitatea e mai aproape decat credeam, iar Ally McBill este banala.. daca as scrie eu ce se intampla aici, as a vea mare success.. de fapt, as putea sa incep!!
Ca subiectele apar asa.. deodata.. cum vine un coleg si spune – bai stiti ce am citit intr-un ziar? Ca unu a ramas cu putza intr-o banca.. s-a excitat groaznic, a vrut sa i-o puna la banca (din parc) si s-a intepenit acolo. Pe urma au trebuit sa vina sa-l salveze (nu stiu daca tot descarcerare se numeste!!). Da ce porcarie! Zice el.. pai asa am mai auzit si eu in liceu cum spuneau ca ramane un tip intr-o tipa.. voi credeti?! Nu are cum sa fie adevarat!! Si pe urma au inceput sa povesteasca fiecare ce a mai auzit – cum ca bad a, s-a intamplat la mine in sat. Cum ca se intampla cand ramane cu testiculele in fata. Cum ca au mai auzit ca vrea un baiat sa-i faca o surpriza la o fata si ii pune un trandafir in ea, da de fapt are spini, care sunt intr-o directie si nu mai poate sa-i scoata din ea.. si tot asa. Fiind in tema, am povestit si eu de masturbarea cu becul cald la fete, care poate exploda.. banuiesc ca a auzit toata lumea, da olandezii s-au distrat teribil. Iar povestile pot continua… eu nu, ca mi se face rau.. de la atata distractie..
zondag 17 augustus 2008
O saptamana in Olanda
Luni
Ajung in Schiphol, lumea mi se pare ireala – la dracu, iar am baut prea mult si am dormit prea putin – motto-ul vietii mele “live now, sleep later” ma impresioneaza din ce in ce mai putin. Ajung la job distrusa, beau cafele si cafele care nu-si fac efectul. Sunt muerte, varza cu carne si cel mai probabil ca toti olandezii cred ca am baut palinca. Au invatat ce inseamna palinca cu ocazia ca i-am dat o sticla la sefu, sa traiasca (familia mea, care i-a oferit!). Plec devreme de la job, ca sa ii dau si lui Fane tigari, iar apoi sa vad doar perna. Nu pot sa despachetez, de abia ce reusesc sa ma dezbrac.. si dorm !! O, da !
Ajung in Schiphol, lumea mi se pare ireala – la dracu, iar am baut prea mult si am dormit prea putin – motto-ul vietii mele “live now, sleep later” ma impresioneaza din ce in ce mai putin. Ajung la job distrusa, beau cafele si cafele care nu-si fac efectul. Sunt muerte, varza cu carne si cel mai probabil ca toti olandezii cred ca am baut palinca. Au invatat ce inseamna palinca cu ocazia ca i-am dat o sticla la sefu, sa traiasca (familia mea, care i-a oferit!). Plec devreme de la job, ca sa ii dau si lui Fane tigari, iar apoi sa vad doar perna. Nu pot sa despachetez, de abia ce reusesc sa ma dezbrac.. si dorm !! O, da !
Marti
Ma chinui sa ma duc la job, sunt mai vitalizata da tot e greu. Seara reusesc sa despachetez si sa fac curat. Ma admir !
Miercuri
Daca tot mi-am intrat in ritmul olandez, ma duc sa-l vad pe Rodriguez in localitatea cea pitoreasca Zandaam. E vreme frumoasa si mancam pe terasa. In cartea mea de arta olandeza descopar o sculptura (probabil si unica opera de arta din Zandaam). Mergem la adresa cuvenita sa vedem sculptura si ne distram de cat de stupida e. Dupa care ne hotaram sa ne continuam distractia pe terasa, dansam prin casa si el canta la diverse instrumente.
Ma chinui sa ma duc la job, sunt mai vitalizata da tot e greu. Seara reusesc sa despachetez si sa fac curat. Ma admir !
Miercuri
Daca tot mi-am intrat in ritmul olandez, ma duc sa-l vad pe Rodriguez in localitatea cea pitoreasca Zandaam. E vreme frumoasa si mancam pe terasa. In cartea mea de arta olandeza descopar o sculptura (probabil si unica opera de arta din Zandaam). Mergem la adresa cuvenita sa vedem sculptura si ne distram de cat de stupida e. Dupa care ne hotaram sa ne continuam distractia pe terasa, dansam prin casa si el canta la diverse instrumente.
Joi
Zi de relaxare pana spune Anna ca a venit si hai la mine. Anna e prietena mea rusoaica ce de abia ce s-a maritat si a fost in Republica Dominicana in luna de miere. Drept urmare, trebuie sa vedem poze de la nunta de 3 zile din Lituania ( de unde e barba-su). E fix ca acasa in Romania - la Anja, mereu aduce 10 mii de chestii de mancare pe masa, de data asta plus romul dominican. Bem, fumam, radem la poze si ne simtim bine.
Vineri
Este o zi buna. Incepe bine. Merg la job la 10, fix la ora de meeting cu seful, care imi face o propunere de principiu. Ideea e ca Anne Marie, o tipa foarte tare cu care am lucrat la HP, isi doreste sa ma ia pentru un job. Eu i-am dat sefului meu indicatii de ce oferta am facut si el a vrut imediat sa-mi faca contraoferta. Imi zice cam ce ar insemna, iar pentru mine este bine. Sunt bucuroasa. Ma intalnesc cu Costashul in Rembrandtplein. Pentru cei care nu stiu cine este Costashul – o cheama Oana. Am lucrat impreuna la hash pe si acum s-a decis sa se mute in
Olanda.. cam din aceleasi motive ca si mine, cu avantaj ca ea a mai stat pe aici mai demult, drept pentru care are cetatenie. Acum isi cauta job, dar noi am decis sa ne mutam impreuna in Amsterdam. Stam la o bere si-un fum de vorba despre apartament si ce ne dorim. Ne intelegem perfect. Intre noi, dar si cu niste surinamezi si olandezi de la coffeeshop care vorbesc in romana – numai noi puteam sa dam de ei!
Sambata
Trezirea vine greu, merg cu Fane la cumparaturi, dupa care trag de mine sa vad cum e in Amsterdam la Gay Pride. Asta este parada o data pe an a homosexualilor si lesbienelor de pretutindeni. Lume garla. Toti imbracati in roz si mov, este light-motiv-ul. Dar pe langa sunt si oameni kinky. Multe locuri in care se pune muzica si vreo 50 de barci speciale pentru gay pe teme. Amsterdamul este cel mai safe loc din lume in ziua aia pentru
Sambata
mine. Mi se par distractivi, dar data viitoare cred ca ma duc cu un gay. Am doar atatia colegi la job. Ajung acasa si ma chillax.
Duminica
Merg cu Fane la muzeu la Panorama Mesdag. Aici sunt picturi de-ale lui Mesdag, un impresionist olandez care a pictat zona Hagai,
Duminica
Merg cu Fane la muzeu la Panorama Mesdag. Aici sunt picturi de-ale lui Mesdag, un impresionist olandez care a pictat zona Hagai,
ne simtim ca acasa si ale lui nevasta-sa. Mai mult natura moarta si gen peisaje. In capatul expozitiei e o panorama. Asta inseamna 120 de metri de panza, tu te afli in centru si vezi Haga si Scheveningul ca si cum ai fi pe un deal si te uiti din jur imrejur. Foarte misto feeling. Apoi mergem la film la Hancock, ala cu Will Smith, numa bun de lekkereala de duminica. Sfarsit de saptamana, dar nu weekend.
zondag 8 juni 2008
Cum se munceste la olandezi
Prima mea zi de lucru:
8.30 – ajung la serviciu, sefu imi arata unde sa stau si unde e cafeaua (esential!). Il intreb, in conditiile in care n-am computer, cam ce sa fac?! Zice – eee, pai bea si tu o cafea, acomodeaza-te. – Sigur, sefu!!
9.00 – avem meeting – Marcel, sefu meu (da, si eu ma gandesc la “marcelee, vrei sa fii valentinu meu?!”) ne ia pe mine si altu nou la explicat cum e cu la firma
9.30 – Marcel imi zice sa-mi iau o alta cafea, o ard aiurea cu colegii care imi explica ce si cum pe acolo
10.00 – colegul meu ma intreaba daca sa mergem la o cafea, stam la alte discutii la cafea
10.30 – Marcel imi zice sa discutam un pic despre rolul meu
11.00 – ne luam o cafea si Marcel imi da un dosar de studiat
11.30 – ma chinui sa ma loghez la un computer, un coleg ma ajuta cu placere
12.00 – discut cu colegul care m-a ajutat la o cafea
12.30 – se aduna toti colegii mei ca sa mergem la lunch, deci hai sa mancam
1.00 – dupa mancare, hai sa stam la o cafea, urmeaza discutii la cafea
1.30 – ne intoarcem din pauza de juma de ora, Marcel a plecat acasa, ca il doare spatele.. cred ca stiu cam si pe unde il doare..
2.00 – vine un coleg ca sa ne faca cunostinta cu alti colegi cu care o sa lucram. Probabil s-a saturat de atata cafea si se gandeste sa faca pe ghidu, implicit mergem prin cladire si cunoastem oameni noi
2.30 – ma uit prin dosar si un coleg vine sa-mi spuna sa citesc un document despre programare; eu ii zic ca nu ma intereseaza, el se mira ca nu avem aceleasi lucruri de facut, vine un altul sa-si dea si el cu parerea, dezbaterea se finalizeaza cand vine al 4lea si decide intr-adevar ca eu nu trebuie sa fac programare (sa muriti voi?!)
3.00 – colegul meu imi zice ca am dreptate la o cafea
3.30 – navighez pe intranet si ma mai uit pe dosar, un coleg isi aduce aminte de discutia de mai devreme cu programarea si incepem sa vorbim despre ce programe folosesc ei
4.00 – vine domnul de la IT, incepe sa-mi instaleze computerul, trebuie sa stau langa el sa-mi bag parolele
4.30 – domnul de la IT este un rotofei foarte dragut tot un zambet si ochi albastri cat cei din desenele manga care imi zice sa am rabdare, am nene, ca e pe banii vostri, si cu ocazia asta, sa mai bem o cafea.
5.00 – computeru s-a facut, e numa bun de utilizat. Il inchid si plec acasa.
Inutil sa spun ca aproape toate zilele mele sunt la fel si numar orele.. dintr-o ora normala, un olandez lucreaza in medie max.35 minute as zice. Bai da muncesc eficient!! Restul le vorbeste sau le bea la cafea. Iar daca nu bei cafea in cantitati industriale, cred ca mai bine stai acasa, ca te-ai plictisi de moarte. De altfel, lor li se par ciudati oamenii care nu beau cel putin 7 cafele pe zi. De-aia nici n-au cafele tari, ar crapa olandezii la job pe capete. Piu zice ca si la belgieni e frectie, da in Holandia e frectie cu cafea ;)
8.30 – ajung la serviciu, sefu imi arata unde sa stau si unde e cafeaua (esential!). Il intreb, in conditiile in care n-am computer, cam ce sa fac?! Zice – eee, pai bea si tu o cafea, acomodeaza-te. – Sigur, sefu!!
9.00 – avem meeting – Marcel, sefu meu (da, si eu ma gandesc la “marcelee, vrei sa fii valentinu meu?!”) ne ia pe mine si altu nou la explicat cum e cu la firma
9.30 – Marcel imi zice sa-mi iau o alta cafea, o ard aiurea cu colegii care imi explica ce si cum pe acolo
10.00 – colegul meu ma intreaba daca sa mergem la o cafea, stam la alte discutii la cafea
10.30 – Marcel imi zice sa discutam un pic despre rolul meu
11.00 – ne luam o cafea si Marcel imi da un dosar de studiat
11.30 – ma chinui sa ma loghez la un computer, un coleg ma ajuta cu placere
12.00 – discut cu colegul care m-a ajutat la o cafea
12.30 – se aduna toti colegii mei ca sa mergem la lunch, deci hai sa mancam
1.00 – dupa mancare, hai sa stam la o cafea, urmeaza discutii la cafea
1.30 – ne intoarcem din pauza de juma de ora, Marcel a plecat acasa, ca il doare spatele.. cred ca stiu cam si pe unde il doare..
2.00 – vine un coleg ca sa ne faca cunostinta cu alti colegi cu care o sa lucram. Probabil s-a saturat de atata cafea si se gandeste sa faca pe ghidu, implicit mergem prin cladire si cunoastem oameni noi
2.30 – ma uit prin dosar si un coleg vine sa-mi spuna sa citesc un document despre programare; eu ii zic ca nu ma intereseaza, el se mira ca nu avem aceleasi lucruri de facut, vine un altul sa-si dea si el cu parerea, dezbaterea se finalizeaza cand vine al 4lea si decide intr-adevar ca eu nu trebuie sa fac programare (sa muriti voi?!)
3.00 – colegul meu imi zice ca am dreptate la o cafea
3.30 – navighez pe intranet si ma mai uit pe dosar, un coleg isi aduce aminte de discutia de mai devreme cu programarea si incepem sa vorbim despre ce programe folosesc ei
4.00 – vine domnul de la IT, incepe sa-mi instaleze computerul, trebuie sa stau langa el sa-mi bag parolele
4.30 – domnul de la IT este un rotofei foarte dragut tot un zambet si ochi albastri cat cei din desenele manga care imi zice sa am rabdare, am nene, ca e pe banii vostri, si cu ocazia asta, sa mai bem o cafea.
5.00 – computeru s-a facut, e numa bun de utilizat. Il inchid si plec acasa.
Inutil sa spun ca aproape toate zilele mele sunt la fel si numar orele.. dintr-o ora normala, un olandez lucreaza in medie max.35 minute as zice. Bai da muncesc eficient!! Restul le vorbeste sau le bea la cafea. Iar daca nu bei cafea in cantitati industriale, cred ca mai bine stai acasa, ca te-ai plictisi de moarte. De altfel, lor li se par ciudati oamenii care nu beau cel putin 7 cafele pe zi. De-aia nici n-au cafele tari, ar crapa olandezii la job pe capete. Piu zice ca si la belgieni e frectie, da in Holandia e frectie cu cafea ;)
dinsdag 26 februari 2008
Este bine.
Incep sa ma obisnuiesc cu necusnoscutul, sa ma apropii din ce in ce mai mult de ce credeam ca e departe si sa ma asamblez din nou pe pamanturi neerlandeze. N-am crezut niciodata ca e asa greu sa te departezi de apropieri.. fizic. Mai stie lumea care s-a mutat in Bucuresti – mi-a spus Pablo; sau lumea care a fost plecata in strainataturi cu burse – zie Vico.. si tot parca ma nu ma simt chiar asa... imi place mereu si ma simt nesigura in portiunea mea cunoscuta :)
Dar nu mai e asa!! Sunt foarte sigura pe mine, merg din nou aroganta pe strazi cu trotoar ingust si biciclete mari, pe tocuri inalte cu miscari est-europene de solduri, cum nu vor intelege ele niciodata si parca lumea incepe sa-mi surada, mai ales barbatii colorati. AH! Am aflat si raspunsul la dilema vietii mele – de ce atrag barbatii colorati.. raspunsul este – forma coca-cola, mai precis bust mai mic, fund mare! Si eu care credeam ca le plac blondele sau ca pielea e de vina.. nu, nu nu – este coca-cola forma mea :) mi-a spus John, colegul meu din Ghana de sta in Olanda de 2 ani.. a devenit si el olandez, saracu’, mai precis foarte direct, transant si ca si cum orice femeie n-ar vrea sa auda, dar totusi a dat de o bucata olandez care care sa-i toarne toate cele bune si rele.
E mai bine acolo sau dincolo.. depinde si de stilul tau.. da tuturor le place atat de tare sa faca comparatii cu ce le place si ce nu le place.. de zici ca ei sunt inventatorii lumii si ce e cel mai important in viata e ce fac EU eu eu.. Da, TU tu tu, nu eu, nu eu, doar tu TU tu!! Si ma gandesc din nou ca nu imi place sa compar si sa pun etichete, o fac din nou si iar imi pare rau.. Am avut o discutie cu ceea ce credeam eu – cel mai pur si enervant neamt cu idei preconcepute ever, cu frustrari de Stuttgart despre outsourcing si cu ideea ca nemtii sunt cei mai buni. Well, nu e chiar asa, omului chiar ii pasa de o dezvoltare ulterioara si cum se dezvolta lucrurile cu o companie, sa zicem. Dar stiind ca noi in Romania faceam toata munca de outsourcing mai bine ca ei si muuult mai ieftin, mi se parea normal sa-l etichetez.. In final, ne-am strans in brate si ne-am gandit la o lume mai buna.
Ce este o lume mai buna? Aici e la fel, depinde de stilul fiecaruia de viata. In tot cazul, totul e mai accesibil si mai ieftin. Nuuu!! Nu ma droghez, asa cum ati crezut cu totii, in fiecare zi, si nu incep sa numar de cate ori pedalez in timp ce trag un fum si cat ma tine la pedalat pana expir.. Nici macar n-am bicicleta!! Nu ca as fi fumat mult mai mult intre timp :) Ooooffff, oameni nebuni si obsedati de droguri si de dubiosenit!!
E o tara Pura! Apa e cea mai pura din Europa si eu o beau de la chiuveta. Pentru ca pot, pentru ca e mai harcana si nu ma impodobesc de boli; nici nu ma stropesc pana-n gat cand merg de colo pana dincolo, caci nu este noroi, nici nu se iau ca sa nu zic tziganii, na, tzaranii de mine pana la coltul strazii si tot asa.. Este bine.
Dar nu mai e asa!! Sunt foarte sigura pe mine, merg din nou aroganta pe strazi cu trotoar ingust si biciclete mari, pe tocuri inalte cu miscari est-europene de solduri, cum nu vor intelege ele niciodata si parca lumea incepe sa-mi surada, mai ales barbatii colorati. AH! Am aflat si raspunsul la dilema vietii mele – de ce atrag barbatii colorati.. raspunsul este – forma coca-cola, mai precis bust mai mic, fund mare! Si eu care credeam ca le plac blondele sau ca pielea e de vina.. nu, nu nu – este coca-cola forma mea :) mi-a spus John, colegul meu din Ghana de sta in Olanda de 2 ani.. a devenit si el olandez, saracu’, mai precis foarte direct, transant si ca si cum orice femeie n-ar vrea sa auda, dar totusi a dat de o bucata olandez care care sa-i toarne toate cele bune si rele.
E mai bine acolo sau dincolo.. depinde si de stilul tau.. da tuturor le place atat de tare sa faca comparatii cu ce le place si ce nu le place.. de zici ca ei sunt inventatorii lumii si ce e cel mai important in viata e ce fac EU eu eu.. Da, TU tu tu, nu eu, nu eu, doar tu TU tu!! Si ma gandesc din nou ca nu imi place sa compar si sa pun etichete, o fac din nou si iar imi pare rau.. Am avut o discutie cu ceea ce credeam eu – cel mai pur si enervant neamt cu idei preconcepute ever, cu frustrari de Stuttgart despre outsourcing si cu ideea ca nemtii sunt cei mai buni. Well, nu e chiar asa, omului chiar ii pasa de o dezvoltare ulterioara si cum se dezvolta lucrurile cu o companie, sa zicem. Dar stiind ca noi in Romania faceam toata munca de outsourcing mai bine ca ei si muuult mai ieftin, mi se parea normal sa-l etichetez.. In final, ne-am strans in brate si ne-am gandit la o lume mai buna.
Ce este o lume mai buna? Aici e la fel, depinde de stilul fiecaruia de viata. In tot cazul, totul e mai accesibil si mai ieftin. Nuuu!! Nu ma droghez, asa cum ati crezut cu totii, in fiecare zi, si nu incep sa numar de cate ori pedalez in timp ce trag un fum si cat ma tine la pedalat pana expir.. Nici macar n-am bicicleta!! Nu ca as fi fumat mult mai mult intre timp :) Ooooffff, oameni nebuni si obsedati de droguri si de dubiosenit!!
E o tara Pura! Apa e cea mai pura din Europa si eu o beau de la chiuveta. Pentru ca pot, pentru ca e mai harcana si nu ma impodobesc de boli; nici nu ma stropesc pana-n gat cand merg de colo pana dincolo, caci nu este noroi, nici nu se iau ca sa nu zic tziganii, na, tzaranii de mine pana la coltul strazii si tot asa.. Este bine.
Abonneren op:
Reacties (Atom)
