dinsdag 16 december 2008

Voodoo Plane

TA-DAAAAM!! Sa se auda tobele, sa facem zgomot, sa aplaudam !! Vine descoperirea secolului !! The Voodoo Plane!! Pun pariu ca habar n-aveti despre ce e vorba!! Pun pariu ca nu v-ati imaginat niciodata ca exista!

Sa va povestesc: Exista un avion cu care poti sa calato resti oriunde in lume in 20 de minute. Ca e din Olanda in Singapore sau in New York sau din Amsterdam la Haga, tot 20 de minute face tot timpul. Va veti intreba cum functioneaza avionul si cum arata? Arata ca un avion normal, doar e avion.. numai can u foloseste combustibil, ci sange uman. Nu se stie cam cat, dar e clar ca ii trebuie sange nu de oricare, ci de fecioare..

Dar acest avion chiar exista? O sa va intrebati.. ca si mine de altfel. DA-aa! Normal ca exista – va spune colegul meu care ne-a povestit despre acest avion. El vine din Zmabia, este zambian, colegul. Si avionul la fel. Dar cum de nu a aflat nimeni despre acest avion? O sa va intrebati, ca si mine.. pai e secret de stat in Zambia, de-aia! Habar n-aveti, ati trait degeaba.. ce chestii exista in lumea asta!! Si voi nu stiti.. iar colegul meu este foarte serios cand vorbeste despre vodoo plane si te face ep tine sa te simti nebun ca nu-l crezi!

Asta ca sa stiti!

De ce-mi plac mie olandezii

Pai printre altele ca stiu sa negocieze. Si ca pana la urma fiecare lasa de la el. Nu e deloc ca la romanica gen – frate ce tzeapa i-am dat lu alaaa!! Gen sa te mandresti cu asta.. ci mai degraba te bucuri de ce afacere ti-a iesit si toata lumea a fost fericita.

Deci am avut party la firma. Intrarea costa 30euroi. Iar daca erai angajat gen membru acolo, grrratis. Dar eu inca nu semnasem contractul. Urma. Ce credeti ca a facut seful meu – s-a dus la HR si a zis – auzi.. vezi ca Oana o sa semneze contract.. nu-i bagati si voi pe gat 30euro, mai lasati din pret acolo.. – Pai cam cat? Zice managera de la HR. Pai cam ar trebui la jumate – zice shefu – ce crezi? – Da, da, e o idee buna, zice tipa de la HR. Si vine la mine – Oana, tu platesti doar jumate, da aranjam noi totul, uite, ia tu biletul…

Pai da!! Asa sa tot lucrezi!!

Zeilen

zeilen (onovergankelijk werkwoord)
1 - met behulp van zeilen varen = sail, yacht
2 - een zeilvaartuig besturen = sail, yacht
3 - (figuurlijk) = sail
Context:
Am un coleg. Colegul are o barca. Cu un frate. Si tot vorbeam de cum e pe apa, si cum merge el cu barca.. iar colegul meu – altul - cioara s-a bagat el repede in seama gen – ah, da nu ne inviti si pe noi?! Si eu am mai ras asa un pic si colegu a luat-o in serios. Si ne-a invitat.. Io n-am putut sa ma duc atunci – nici nu ma-ncanta sa merg cu cioara pe apa.. nu de alta, da e panicos si te streseaza.. DAR! Am zis ca merg data viitoare.. io nici nu ma asteptam la data viitoare.. da surpriza! Hai sa mergem cu barca!!Robert, colegul, mi-a zis sa merg in Den Helder si sa ne intanim acolo. Den Helder e in Noord Holland, de la Amsterdam in sus, cum s-ar zice.. e un orashel de provincie, pashnic, un fel de Mangalia asa.. dar totul e mai adunat intr-un singur loc, mai curat. Pana si oamenii sunt altfel, foarte tipici.. mai lipsea sa fie in costume populare, ca in rest sunt ca de la mama lor..

Iar eu printre ei. Nu vezi picior de strain, da Oana mandra.. pe mijlocul strazii in centru.. acolo toti copiii sunt blonzi.. nu vezi kinezi si cum se-nnegreste treaba, ca la Hollands Spoor (dupa cum se stie!). Si am ajuns in port.. in port era un batranel conditzionat bine – gen cum sunt olandezii k arata cu 10 ani mai tineri, in comparatie.. aici e normal sa arati de 30 si sa ai 40.. ma gandesc cu placere la botox folosit mai tarziu..Sa revenim – tataie cu barca lui fusese nu stiu ce ofiter in marina si pe urma a inceput sa calatoreasca in toata lumea, doar cu o barca cu panze si sa scrie carti despre cum sa calato resti in toata lumea cu barca p ebani putini.. desprins din realitate.. Si motorul a pornit.. inima mea inceput sa bata mai repede, si mai repede si imi venea sa urlu ca ma aflu departe de tarm.. aaarrhhh!! Ah! Si pentru cei ce nu stiu – eu nu pot sa inot, mi-e frica sau altceva, dar ideea e ca pot doar sa ma scufund cu success. Drept pentru care, toate senzatiile erau amplificate prin prisma adrenalinei suita-mi-n gat..

Si pe urma – weeeeeee!! A venit – ca o eliberare – largul marii Nordului.. si IJselmeer, in fine alta mare – am fost pe mai multe mari, si trebuia sa ajung si pe insula Texel, da nu ne-a ajutat vantul.. numa bine k a fost o vreme superba! Si mie nu-mi trebuia mai mult vant, ma descurcam si asa.. ah, da! Am condus eu barca, am facut pe capitanul si mi-au zis ca am talent!! Am invatat cum se spune cand dai velele de pe-o parte pe alta in acelasi timp cand invatam sa o si fac.. pentru prima oara mi-a s-a parut ciudat ca stiu cum sa zic in olandeza ceva, dar in romana nu as sti.. regret, dar sunt constransa de imrejurarile frumoase :)

Si daaaaa! A fost asa frumos!! Acum il inteleg pe tati, ca lui i-ar placea sa se plimbe asa cu barca.. si mie, da numai cand e vreme frumoasa… si nu-s drumuri lungi. Apropo, daca voi credeati ca olandezii o sa foloseasca toaleta la dispozitie, va inselati!
Si am mai invatat semnele de orientare – care sunt pe longitudinala, care sunt pe latitudinala si ca daca ai o harta poti sa nu te pierzi. Si mai poti sa vezi geamandurile alea de clipocesc – si tre sa masori de cate ori lumineaza pe secunda, iar in felul asta sa le localizzi pe harta. Acuma mai trebuie sa ai si o harta noua.. ca altfel se poate intampla sa nu stii unde esti – noua ni s-a intamplat.. iar atunci e un feeling ca esti drifting away.. purtat de val undeva.. ca un copil al lumii, de care te desprinzi.. nu te mai cunoaste nimeni, nu mai stii unde esti.. si totusi! Am revenit repede pe traseu ;)

Iar la sfarsit am ajuns in acelasi port, unde am fost la cantina ofiterilor. Apropo, portul este doar pentru ofiteri, da nu stiu ce pila aveau oamenii.. si acolo era ca un fel de casutza cu bar-resto la primul etaj.. ceea ce nu am realizat eu era ca aceasta casutza era amplasata pe apa.. Dupa doua beri a venit un val si eu am jurat ca ma las de baut.. dar m-au linistit oamenii. Iar mancarea era buna, oamenii foarte distractivi si placutzele din bar “nu lasati copiii nesupravegheati, vor fi vanduti ca sclavi” LOL.

Iar pe urma am luat-o tiptil prin port, era o megaliniste. Si mai tarziu prin oras.. aproape la fel de liniste – un singer coffee shop si vreo 2 baruri.. si multi oameni care stau in casele lor. Ah, si da! Discoteca in biserica……..

vrijdag 12 december 2008

That Week’s Interview

Me: What makes your Monday special?
Me-Me: Forgetting about work, leaving earlier, just to have a drink and absurd talks with Lydie about guys and our plans for the future. They always involve us being successful. Then surviving a boring IT class and having long talks with Stefan, crushing on the Rijswijk bed in a small room and not wanting to wake up next morning.

Me: What drives you to get up every morning and keep on going?
Me-Me: Inertia. The thought that every other day I may be doing something special. Making up stories in my mind (just like this one) and a city I love.

Me: So what was the special thing you did that kept you ongoing on Tuesday?
Me-Me: It was this artsy/trendy film – Lake Tahoe. It’s a Spanish film as a happening in the middle of nowhere.. it has a touch of “U-turn”. It’s hot and a guy is stuck in the middle of nowhere.. his car breaks down and he’s trying to fix it with this old man who’s talking non-sense, a karate-kid-wannabe, a young mother who’s stoned most of the time and his little creative brother – everybody wants something from him.. it’s a film filled with weirdo-kitchy drama spread-out in this hot summery village. It made me forget of the rain outside. Went out and seen this vehicle you wouldn’t know what you can make out of it.. like some freaky toy of a giant child amidst city developed monster cars.. made time stand still for me for a while..

Me: What do you do when you’ve got some time to spare?
Me-Me: Ah!! That sounds like luxury!! I’d be a risk-taker to say I actually have that! But, anyhow – that’s what I can do on a Wednesday evening – read. Read some books, my Vogue France magazine and just think of everything and nothing… relax!

Me: Are you always 100% fit for your life-style?
Me-Me: I try. It’s with ups and downs – sometimes I feel like I have such boosting rushes of energy – better than coke! I’m the Queen of the World! I can do anything! But then again, I’m the victim of my own downturn when I’m doing too many things.. then all my energy gets sucked out and I feel drained inside and in need of sleeeeeeeep and relaxing times.. massage can also do the trick haha.. But you know me, I’m a survivor! Me: Do you think the global recession will affect you at all?Me-me: I can only say “sooner or later it all comes crushing down”.. it will be continued..

woensdag 10 december 2008

Muzeu

Am mai fost la un muzeu. Pentru toti cei care mai vor sa ma vada, pe mine si Amsterdamul, am un tip: FOAM.

http://www.foam.nl/

Este un muzeu de fotografie foarte tare. Si atat.

Eh, ok, da, si m-am intalnit cu un baiat olandez care m-a dus acolo. Am descoperit pe urma ca e un tzaran. Da impresia buna despre muzeu ramane! :D

The High Way

Explicatia lui Boti cu ce se intampla cand esti high:
- iti vin ganduri multe in cap
- ele nu sunt ca gandurile, ci cum vin stelele sau asa ce se misca, nedefinit, continuu
- este ca pe autostrada
- gandurile vin ca pe autostrada
- stii, ca pe highway
- tu te uiti, le vezi, nu le iei pe rand, ca vin prea multe
- si e highway
- prinzi un gand
- il analizezi, zici: da stai – asta cum e?!, te uiti bine, masori, ajungi la concluzii
- zici gata – asta asa e!
- Si ii dai drumu la loc in highway
- Iar vin gandurile indefinite in highway
- Hap! Mai prinzi unu..
- Si tot asa..

Asta e cu autostrada gandurilor cand esti high... de unde am concluzionat ca de asta autostrada se numeste asa – este drumul high – the High Way, man, the highway!! :D

Mioseg? [miusheg]

Si din nou ne punem cu Sasha la vin si vorbe.. este relaxed, chillax! Cand primesc un mail de la Boti ca apare prin Hollandia si daca ne vedem si unde sta :)

Ciocolaaataaaaaaaaaaa!! Cine nu stie povestea trebuie s-o afle – mai precis ca Boti e ungur, bozgor sau cum vreti sa-i ziceti.. el se cheama singer mághiar. Da cine o sa-l creada? In fine, am fost noi in Vama, nu trebuie sa povestesc cum e in Vama….de 1 mai, mai precis……. Ideea principala este ca noi dansam ca nebunii in noapte si exista pe vremea aia melodia Varza a lui Vita de Vie.. cine nu stie melodia Varza?!.. si sa ne facem.. varzaaaa.. dar omul nu! El canta cat il tineau plamanii: ciocolataaaaaaaa.. drept urmare si replica lui Mada – de unde l-ai gasit, ma, pe-asta?! Dar noi ne-am distrat tot timpu..

Ideea este ca in acea seara a aparut Boti in peisaj.. dupa ce io cu Sasha decantasem vreo 3 sticle de vin – foarte tare, frate.. neah!! Sasha, ca sa fie prietenos, a inceput sa-si aduca aminte din copilaria lui la Satu Mare si alte chestii ca bai, cuvantu ala sau expresia aia in ungureste.. io ma tot kinuiam sa tin pasu si pana la urma imi aduc si eu aminte ca stiu ceva in ungureste: mioseg. Stiu de la Fane, ca mi-a spus ca asta inseamna – ce faci?! Cum stau treburile.. bai si incepe Boti sa rada sa moara.. nu se mai oprea, pot sa jur.. si zice.. pai asta inseamna cur artificial in ungureste.. e ca si cum as spune eu bivol inecat.. lol. Si da-i si razi.. pana la urma dupa conversatii cu Fane am aflat ca asa se spune din presa ungureasca.. aia de scandal. Mai precis e vorba gen care mai e curu artificial? In sensu care-i ultima barfa? Ultimul scandal? Ce-mi spui nou.. si s-a generalizat la ce faci? Care-i treaba? Whazaa..

Eh si el tot murea de ras, implicit am inceput sa ne prezentam si sa zicem mioseg, iar el cu Sasha bivol inecat, asta am inventat noi ca e pentru baieti.. si am tinut-o in rasete toata noaptea, pana ne-am culcat.. iar eu am ras si peste noapte.. Boti dormea pe jumate in patul gonflabil care intre timp se desumflase si parea o barca semiscufundata, iar pe cealalta jumatate era rasturnat pe moketa.. omu asta nu poate sa fie serios nici cand doarme?!

The Doors or How It All Happened


Have I already mentioned I’m spending an awfully lot of time on facebook? Yeah, I did. So one of those days when I spent too much time in there, I saw this add of Janita. Janita would like to make a short 
movie and she’s looking for cast and crew for “The Doors” short movie. 

It sounds fantastic to me – must be a way to learn about how to really make a movie!! And I did.
You can see all the history of it, all of Jan’s thoughts, desires, cuts and impressions, a lot of creativity, creativity process and extra’s in here: http://www.doorsshortfilm.blogspot.com/


I still feel there’s a lot to do with it, a lot of time needs to be put in and I’m missing it L I’m so sorry, Jan! I wish I could have put more time into it, but I’m still happy it happened!! And I’ll post much more about it after getting permission.. 

til then:


Dear Jan,

Thank you for I’ve learned from you how to make people feel confident, how to take over if they feel lost, how to jump in if they need support, how not to judge them, but offer them a hand, how to enable, rather than criticize and how to laugh and hide your anxiety and it feels good!!