Blij inseamna fericit. Leven inseamna viata. Pe notarul meu il cheama viata fericita. Pai cred si eu!! Omu ala traieste in ditamai vila. Se preocupa sa cante bine la pian. Cat mai armonios. Invita la o serata cu sampanie o cantareata de opera pe care el o acompaniaza la pian. Si intre timp mai citeste niste acte pentru vanzare-cumparare case si alte testamente. Si da un ok.
Am fost sa mai vad apartamentul o data si sa-mi dau seama daca imi intra canapeaua pe geam. Bine ca m-am plimbat ca fufa prin mall.. am gasit o canapea de mare design si am zis, asta e!! Pe urma ii zic lui nenea de la casa ce e cu livrarea, unde stau si tot.. faza la care zice el – ah! Pai stiu care-i cladirea!! Canapeaua sigur nu intra pe scari! O saltam cu liftu pe-afara pe scripeti si ti-o bagam pe geam! Bine, nene, treaba ta cum mi-o bagi in casa, numa sa fie!! Zicand astea am pornit si mai bucuroasa prin mall in cautarea patului ideal.. patul la ei tre sa-l astepti 6-8 saptamani… asta daca nu vrei sa-l iei de la Ikea. Cred ca atat dureaza pana pun puieti noi si se asigura ca o sa creasca pentru lemn nou, dupa care imi aduna fulgii pentru perne, dupa care imi indoiaie arcurile de la pat si tot asa.. ma si gandesc la fabrica lui Mos Craciun, ca tot cam asa mi-am asteptat patul…
In fine, tot cautam eu patul ideal cand ma suna Fane si zice – da geamurile ti le-ai masurat?! Intra canapeaua pe geam?! Ah, la dracu, asta habar n-am!! Ar fi ceva, sa-mi fi luat canapeaua si sa ma uit la ea cum putrezeste pe strada.. Implicit ma precipit sa-mi mai vado data casa de mi-o cumpar. Agentul imobiliar tot incearca sa-mi arate contoarele de la gaze si lumina, eu zic ca-i ok si ma duc sa-mi masor geamurile – cata mai rasuflarea, ca intra!! Agentul zice: si acum, sa mergem la semnat acte. Ma ia pe scooterul lui si brum-brum, plecam prin Amsterdam pe scooter. Este foooarte tareee!! Vreau si eu!!
Ajungem la dl notar. Domnul notar ma intreaba daca imi doresc o cafea, agentu zice repede, da un macchiato. Domnul se face can u l-a auzit pe tzaran. Ma mai intreaba odata. Eu ii zic ca vreau cafea neagra. Dupa ce ii zic, il intreaba si pe tzaran. Domnul mai are si maniere!! Zice ca mai avea business-uri inca 2 birouri, da a trebuit sa le inchida, acum cu criza… ma intreaba daca nu-mi doresc testament. Io ii zic ca-s prea tanara. El imi zice can u stii niciodata cand da un tramvai peste tine. Domnu, nu va suparati, o dati in morbid!! Deci si daca ma traverseaza tramvaiu, n-am copiii, n-am frati-surori, deci totul merge la parinti. Eh, ma mai asteapta el pana ma marit si fac copiii. Va dorim pe aceasta cale o viata fericita!
Geen opmerkingen:
Een reactie posten