Prietena mea Ioana se marita. Poate o stiti, am crescut impreuna in generala,ne-am distrat la multe petreceri craazzyy in liceu, iar din facultate deja s-a mutat in Germania si cam de atunci distractia s-a mutat mai mult pe net, desi cu ocazia revenirilor ei prin Ro, ne mai intretineam cu glume proaste (noi doua facem acelasi stil de glume proaste care ne distreaza la maxim!!), idei de afaceri (totul a pornit de la formula lui Fischer) si alte elucubratii si barfe. Intotdeauna extrem de distractiv cu Ioana!!Dar cum unii isi gasesc perechea, iata ca se numeste Jens, este tipic neamt blond, ochi albastri, dar si el cu acelasi umor. Intre timp, au si bebe pe vine, implicit nunta trebuia sa se arate. Au facut “civila” si dupa, normal, party!!
Eu m-am bucurat tare ca am fost invitata, asadar abia am asteptat sa ajung la marele eveniment!!
Acum incepe povestea! Cum ajunge Oana in Frankfurt, caci acolo se intampla distractia.
Acum incepe povestea! Cum ajunge Oana in Frankfurt, caci acolo se intampla distractia.
Pai cu trenul.. merg la gara, sa mi se faca rau, 180 de eur pe un nenorocit de bilet pana in Germania.. pff! Sunt waaay too zgarcita – pardon, olandeza, excuse my French - ca sa platesc asta.. hai sa ma duc la Eurolines. Istoria mea cu Eurolines-ul, Touring-ul si alte autocare este ca am jurat ca nu ma merg cu ele pana cand am fost in Bruxelles. Piutje si trupa au zis ca e mai ieftin, deci hai sa mergem. Si a fost f ok. De ce n-ar fi ok si asa.. mai ales ca a fost 60 eur, o nimica toata.
Totul trebuie sa se intample vineri, petrecerea incepe la 8 seara, iar eu ma intorc cu busul sambata la ora 10 dimineata, ca mami e tot in Olanda, so ar trebui sa o onorez cu prezenta. Asta e planul..
Cu o zi in urma sau asa, Fane moare de ras, cand ma uit, o comedianta olandeza are texte de nemtoaica.. mai precis repeta Auto, Scheisse, Wurscht, Bahnhof si tot asa.. ce mai spune
u neamt, ce zici cand ajungi in Germania, deci ce-o sa zic si eu, hai sa exersam - Auto, Scheisse, Wurscht, Bahnhof... noi ne lesinam de ras prin casa pe faza asta.. mai incolo m-am gandit ca am fost doomed.
Capitolul 1. Auto (Bus)
12.15 – plec de acasa, fug dupa tramvai, una bucata tramvai prins, este bine, imi iau o oja de pe drum, uitasem sa-mi fac unghiile
12.15 – plec de acasa, fug dupa tramvai, una bucata tramvai prins, este bine, imi iau o oja de pe drum, uitasem sa-mi fac unghiile
12.45 - Deci cu o geanta mare si tipica, ajung la Eurolines
1.15p.m. – Eurolines bus vine, dupa cum a fost programat, ma urc si plecam, in spatele meu un roman care vorbeste non-stop la telefon, imi pun ipodu in urechi si ma prefac ca nu-l aud
2.00 – Ajungem in Amsterdam, imbarcam oameni
3.00 - Ajungem in Utrecht, imbarcam
oameni
4.00 – suntem tot in Olanda.. ma gandesc ca poate am gresit busul, poate asta e turul Olandei in 5 ore, paradoxal totusi, ca de la un capat la celalalt faci numa 3ore
4.00 – suntem tot in Olanda.. ma gandesc ca poate am gresit busul, poate asta e turul Olandei in 5 ore, paradoxal totusi, ca de la un capat la celalalt faci numa 3ore
4.30 – un dubios de negru se asaza langa mine, se baga in seama cu mine, se uita in revista mea si comenteaza, ce tzaran! Ma gandesc ca nici nu sunt in Germania si ca dubiosu are bucurii la mine, ia sa ma bag in seama cu romanu
5.00 – dupa ultimul telefon al romanului, ma bag in seama cu el, ma mut langa el, e mult mai bine, asta e din Cluj, deci n-are tupeu la miscari..
5.30 – romanu imi povesteste cum traieste el intre Scheveningen si Cluj, ce parfumuri si Rolexuri a mai vandut, cum primeste el tot felul de camasi si costume de superfirma cadou,
Fane zice k de ce nu ma prind care e ciorditor si care nu
6.00 – cred ca am ajuns prin Germania
6.00 – cred ca am ajuns prin Germania
7.00 – da, e intr-adevar Germania
8.00 – petrecerea cel mai probabil a inceput, io-s pe la Koeln sau ceva
9.00 – facem o pauza, ma duc la o toaleta sa-mi fac unghiile si sa-mi schimb bluza, si pe urma ma machiez in bus
10.00 – romanu isi doreste sa ma mai vada, nu o sa se mai intample, da nu stii niciodata
10.30 – ajung in Frankfurt, mare bucurie dupa ore si ore de bus, cine m-a pus sa-l iau, nu era mai bine cu trenu?!11.00 – ajung la venue, e f dragutz, lumea primitoare, prajituri din Ro facute de mama Ioanei, Becks si cocktailuri si nemtii statici pe canapele
12.00 - Lumea incepe sa se mai destinda, se da startul la dans, nimeni nu danseaza.
1.00a.m. – Nemtii incep sa plece – da ce-aveti ma nene?! E vineri, sunt obositi de la job, c’est ca!
1.30 – Ioana se urca pe canapea si incepe sa danseze, toata lumea in stare, o urmeaza la dans. Mai mult de jumate e ok. Muzica suna bine.
2.30 – Incepe sesiunea de karaoke, este distractiv, cant pana si eu... no comment.
3.30 – se termina petrecerea.
Capitolul 2. Scheiße!
3.35 – incercand sa merg cu un neamt intr-un alt club, ma pun in spate pe bicicleta lui, tocul imi intra in spitzele de la bicicleta si ricoshaza cat colo. Una bucata toc rupta (toc de 10cm). Scheiße!!* Incercam sa-l reparam, nu merge. Scheiße!3.40 – Una bucata Oana schiopatanda zicand, e ok.. Scheiße!
4.00 – unul dintre baruri e supraplin, cu coada de 45min, pai dupa 45 min oricum se termina totul.. Scheiße!
4.15 – nu stiam, dar politistii nemti nu te lasa sa mergi cu bicicleta prin centru pe zona pietonala. Scheiße! Trebuie sa merg/schiopat - Scheiße!
4.30 – un fel de club “in pat” in Buchi e inchis.. Scheiße!
4.40 – Frankfurt noaptea imi aduce aminte de “night on Earth”, foarte frumos; neamtul ma aduce la hotel, ma duc sa ma culc. Scheiße!
3.35 – incercand sa merg cu un neamt intr-un alt club, ma pun in spate pe bicicleta lui, tocul imi intra in spitzele de la bicicleta si ricoshaza cat colo. Una bucata toc rupta (toc de 10cm). Scheiße!!* Incercam sa-l reparam, nu merge. Scheiße!3.40 – Una bucata Oana schiopatanda zicand, e ok.. Scheiße!
4.00 – unul dintre baruri e supraplin, cu coada de 45min, pai dupa 45 min oricum se termina totul.. Scheiße!
4.15 – nu stiam, dar politistii nemti nu te lasa sa mergi cu bicicleta prin centru pe zona pietonala. Scheiße! Trebuie sa merg/schiopat - Scheiße!
4.30 – un fel de club “in pat” in Buchi e inchis.. Scheiße!
4.40 – Frankfurt noaptea imi aduce aminte de “night on Earth”, foarte frumos; neamtul ma aduce la hotel, ma duc sa ma culc. Scheiße!
Capitolul 3. Wurscht
7.30 – urasc sa ma trezesc dimineata, as face bine sa plec. Ar fi dragut sa vad si orasul, dar ce sa vad din ditamai orasul, cand eu la 10.25 tre sa fiu la bus..
8.30 – mic-dejunez la hotel, totul arata f bine, hai sa incerc si un Wurscht :)
8.45 – sunt din nou schiopatanda, plec de la hotel si taximetristul ma lasa direct la shopping area
9.15 – inca mai astept niste magazine dragutze sa se deschida, intre timp, ma relaxez, fac doua poze si ma bucur de oras dimineata
9.30 – dau iama in Kaufhof, eu si cu o turma de turisti, ma infig direct in raionul de pantofi, unde o doamna dragutza ma ajuta, este romanca – funny ;)
9.50 – Plec fericita cu pantofi
Capitolul 4. Bahnhof
10.15 – ajung la statia de Eurolines, astept busul
11.00 – busul nu vine, trebuia sa fie la 10.25, ma gandesc ca intarzie
11.15 – vad o cursa de Romania, ma duc sa-l intreb pe sofer daca stie ceva, evident, nu stie, da ma trimite la agentie Eurolines, dupa colt
11.20 – nenea de la agentie imi spune ca Eurolines a plecat la 10.14 si e doar o cursa pe zi (vezi capitolul de mai sus)
11.35 – ma duc la gara Frankfurt sa iau trenul, am 2 variante, una mai ieftina care pleaca in 10min si una mai scumpa mai tarziu; incerc sa platesc cu cardul, din 3 nu-mi merge nici unul, trebuie sa scot bani, ii zic lui neamtu ca vreau sa vin direct la ghiseu, imi spune ca nu se poate, tre sa stau la coada din nou, ii spun ca pierd trenul pe care tocmai mi l-a indicat daca nu, el insista sa stau la coada – sigur i-a murit ma-sa pana acum!
11.45 – stau din nou la coada, acum cu bani si la alta – o duduie amabila imi gaseste conexiune mai proasta, da mai ieftina, numa 70eur, goed zo! In your face, neamtule (imi aduc aminte si iar il injur)
12.45 – pleaca trenul din Frankfurt, dupa juma de ora sau asa de mers cu el, tre sa schimb in Mainz, am 2 minute intre trenuri, iar trenul are 3 minute intarziere
1.20p.m. – din fericire, si trenul 2 are intarziere, il prind
3.30 – ajung in Duesseldorf, mare noroc pe capu meu ca stiu germana, se schimbasera liniile. Alerg disperata la nu-stiu-cate linii mai incolo, rasuflu usurata si trenul pleaca
5.00 – si in sfarsit schimb trenul in Venlo, cel putin sunt la mine acasa, ce bine e sa auzi olandeza, ce prietenosi sunt oamenii
6.00 – are loc un incendiu in tren si din nou tre sa schimb trenul. Eindhoven, merg de la o linie la alta, iar ma bucur, stiu ca mai e putin si sunt acasa
7.35 – dupa o revista citita din scoarta in scoarta, plus numele fotografului si editorului, un ipod fara urma de baterie si fara credit pe telefon, ajung in Haga – joepie!!
8.00 – ce bine e acasa!!!!
11.00 – busul nu vine, trebuia sa fie la 10.25, ma gandesc ca intarzie
11.15 – vad o cursa de Romania, ma duc sa-l intreb pe sofer daca stie ceva, evident, nu stie, da ma trimite la agentie Eurolines, dupa colt
11.20 – nenea de la agentie imi spune ca Eurolines a plecat la 10.14 si e doar o cursa pe zi (vezi capitolul de mai sus)
11.35 – ma duc la gara Frankfurt sa iau trenul, am 2 variante, una mai ieftina care pleaca in 10min si una mai scumpa mai tarziu; incerc sa platesc cu cardul, din 3 nu-mi merge nici unul, trebuie sa scot bani, ii zic lui neamtu ca vreau sa vin direct la ghiseu, imi spune ca nu se poate, tre sa stau la coada din nou, ii spun ca pierd trenul pe care tocmai mi l-a indicat daca nu, el insista sa stau la coada – sigur i-a murit ma-sa pana acum!
11.45 – stau din nou la coada, acum cu bani si la alta – o duduie amabila imi gaseste conexiune mai proasta, da mai ieftina, numa 70eur, goed zo! In your face, neamtule (imi aduc aminte si iar il injur)
12.45 – pleaca trenul din Frankfurt, dupa juma de ora sau asa de mers cu el, tre sa schimb in Mainz, am 2 minute intre trenuri, iar trenul are 3 minute intarziere1.20p.m. – din fericire, si trenul 2 are intarziere, il prind
3.30 – ajung in Duesseldorf, mare noroc pe capu meu ca stiu germana, se schimbasera liniile. Alerg disperata la nu-stiu-cate linii mai incolo, rasuflu usurata si trenul pleaca
5.00 – si in sfarsit schimb trenul in Venlo, cel putin sunt la mine acasa, ce bine e sa auzi olandeza, ce prietenosi sunt oamenii
6.00 – are loc un incendiu in tren si din nou tre sa schimb trenul. Eindhoven, merg de la o linie la alta, iar ma bucur, stiu ca mai e putin si sunt acasa
7.35 – dupa o revista citita din scoarta in scoarta, plus numele fotografului si editorului, un ipod fara urma de baterie si fara credit pe telefon, ajung in Haga – joepie!!
8.00 – ce bine e acasa!!!!
Geen opmerkingen:
Een reactie posten